Pentru a marca Ziua Culturii Naţionale şi
împlinirea a 169 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu, elevii de la
cercul Foto cineclub, coordonaţi de prof. Mihaela Buculei au participat astăzi,
15 ianuarie la manifestările organizate de Societatea Scriitorilor Bucovineni.
Acestea au debutat la statuia lui Mihai Eminescu din vecinătatea Teatrului
Municipal Matei Vişniec, cu depuneri de coroane şi jerbe după care au urmat
discursurile reprezentanţilor mai multor instituţii de cultură din Suceava.
Preşedinta Societăţii Scriitorilor
Bucovineni, Carmen Veronica Steiciuc a făcut referire şi la Festivalul Literar „Mihai Eminescu” care a ajuns anul
acesta la ediţia a XXVIII-a şi se va desfăşura, în zilele de 16 şi 17 ianuarie,
la Suceava, Putna şi Călineşti-Cuparencu (comuna Şerbăuţi). Deschiderea
festivalului va avea loc miercuri, 16 ianuarie, la ora 10:00, la Biblioteca
Bucovinei „I.G. Sbiera”, în sala „Elena Greculesi”, unde vor avea loc dezbateri,
colocvii, recitaluri de poezie şi muzică, lansări de carte, precum şi alte
manifestări culturale dedicate poetului Mihai Eminescu. Tot la Biblioteca
Bucovinei va avea loc prezentarea Revistei „Bucovina Literară”, nr. 11-12/2018.
În cadrul manifestării de miercuri, 16 ianuarie, la ora 19.00, sucevenii pot
urmări, la Teatrul Municipal „Matei Vişniec”, comedia „Noapte bună, tăticule”
de Jean Poiret, regia Alexandru Grecu.
Un moment aparte în cadrul manifestării l-a constituit recitarea
unei poezii foarte cunoscută din lirica eminesciană, şi anume Doina, de către
eleva Sabrina Giulia Macoveiciuc membră a cercului foto cineclub.
Toţi cei prezenţi au fost încântaţi de felul în care Sabrina dar şi
colega ei, Adela Şulea invitată de organizatori, au recitat versuri scrise de
Mihai Eminescu.
Acţiunile elevilor
au continuat la Palatul Copiilor unde aceştia au recitat şi au vorbit despre
viaţa şi opera poetului neamului românesc, Mihai Eminescu. Începând cu anul
2011, de ziua poetului Mihai Eminescu este sărbătorită "Ziua Culturii
Naţionale", în urma unei legi promulgate la 6 decembrie 2010.
Câteva date despre viaţa
şi opera lui Mihai Eminescu
Eminovici Mihai,
născut la 15 ianuarie 1850, era cel de-al şaptelea din cei unsprezece copii ai
unui mic boier, Gheorghe Eminovici, şi ai Ralucăi Eminovici, născută Juraşcu.
Debutul literar
A debutat
literar în 1866, în revista Familia a lui Iosif Vulcan, iar, convins de acesta,
Eminovici a devenit Mihai Eminescu şi sub acest nume a trăit şi a scris
literatură şi a lucrat ca jurnalist.
Ani boemi
Din 1866 şi până
în 1869, a călătorit prin Transilvania până în Bucureşti, prilej cu care a
cunoscut realitatea românească, cu oameni şi obiceiuri.
În 1867, s-a
angajat ca sufleor şi copist de roluri în trupa lui Iorgu Caragiale, ulterior
devenind sufleor şi copist la Teatrul Naţional din Bucureşti, unde l-a cunoscut
pe I. L. Caragiale. Cu această trupă a mers în turnee, continuând să publice
poezie şi proză şi să facă traduceri. În 1868 începea proiectul de roman
"Geniu Pustiu".
Viena şi Berlin
Între 1869 şi
1872 a fost student la Viena, mai precis "auditor extraordinar" la
facultăţile de filosofie şi drept. Aici se va împrieteni cu Ioan Slavici şi o
va cunoaşte pe Veronica Micle. Totodată, a început să colaboreze la publicaţia
Convorbiri literare. Între anii 1872 şi 1874 a fost student
"extraordinar" la filosofie, la Berlin, cu o bursă acordată de
cenaclul Junimea, dar nu s-a prezentat la examene.
În septembrie
1874 era numit director al Bibliotecii Centrale din Iaşi, iar Eminescu preda şi
logică, la Institutul academic, în locul lui A. D. Xenopol.
În 1875, rămas
fără slujbă, Eminescu a primit postul de corector şi redactor al părţii
neoficiale la Curierul de laşi, unde numeroase rubrici erau realizate de el
fără semnătură. A frecventat cu regularitate şedinţele Junimii, unde l-a
introdus şi pe Ion Creangă. Tot în această perioadă s-a îndrăgostit de Veronica
Micle.
În 1877, era
invitat să intre în redacţia ziarului Timpul, iar Eminescu a părăsit Iaşiul şi
a venit la Bucureşti, unde s-a dedicat gazetăriei. În 1880 era redactor-şef al
publicaţiei. Din această perioadă datează unele dintre marile lui poeme, precum
"Scrisorile" şi "Luceafărul".
Pe 6 august 1879
a murit Ştefan Micle, iar văduva acestuia, Veronica, a venit la Bucureşti,
şi-au făcut planuri de căsătorie, la care poetul a renunţat în anul următor.
În ianuarie
1883, Eminescu a fost internat pentru o vreme în spital, cu diagnosticul de
"manie acută", starea sănătăţii lui fiind precară de foarte mulţi
ani. Potrivit mai multor specialişti, printre care şi criticului Nicolae
Manolescu, Eminescu suferea de psihoză maniaco-depresivă. În toamna anului
1883, Eminescu era trimis la un sanatoriu din Viena. În primăvara anului
următor, Eminescu s-a întors la Iaşi
Moartea
Mihai Eminescu a
murit pe 15 iunie 1889, în sanatoriul doctorului Şuţu din strada Plantelor din
Bucureşti, unde oscilase, tragic, între perioade de aparentă sănătate şi
episoade de revenire a bolii.
În 1948 era
ales, post-mortem, membru al Academiei Române.
Opera literară
Creaţia literară
a lui Mihai Eminescu este una vastă, impresionantă, cuprinzând de la poezie la
traduceri din limbi străine, piese de teatru, încercări beletristice.
Aparţinând unui romantism literar relativ întârziat, opera sa poetică a fost
influenţată şi de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia
antică, de marile sisteme de gândire ale romantismului, dar şi de teoriile lui
Arthur Schopenhauer şi Immanuel Kant.
Insolit
Ca un element
insolit, potrivit World
Records Academy
Şi tot ca un
element insolit, opera lui Mihai
Eminescu devine, de pe 15 ianuarie
2019, aplicaţie pentru telefonul mobil, în urma unui proiect al cărui
rezultat este lansat la Ateneul Român din Bucureşti, de Academia Română, cu
prilejul Zilei Culturii Naţionale. Opera eminesciană va fi disponibilă, în
regim gratuit şi într-un format compatibil cu telefoanele inteligente, în
magazinele App Store şi Google Play, notează cei de la Academia Română într-un
comunicat.
"Academia
Română şi-a asumat urgenţa refacerii punţilor dintre marii întemeietori ai
culturii române moderne şi societate, idee asumată de către echipa de proiect.
Astfel, aplicaţia «Mihai Eminescu, întreaga operă» pentru telefoanele
inteligente reprezintă a doua mare relansare a Operei eminesciene după seria
tipărită de-a lungul ultimului secol de către Academia Română. În România, în
momentul de faţă, peste jumătate dintre locuitori utilizează terminale
telefonice inteligente, marea majoritate a acestora fiind tineri", se
arată în comunicat.
Aplicaţia "Mihai Eminescu, întreaga operă"
are ca scop apropierea tineretului de "omul deplin al culturii
române" prin intermediul tehnicilor de comunicare moderne. În acelaşi timp, opera este utilă şi persoanelor de specialitate,
punând la dispoziţia acestora un bogat instrumentar bio-bibliografic, susţin
realizatorii programului.
Prof. Mihaela Buculei
Foto
Antonia Gherghelaş