joi, 3 iunie 2021

Efectele multitasking-ului asupra vieții personale și profesionale

În contextul digitalizării educației, iminența multitasking-ului în rândul profesorilor și al elevilor devine tot mai mare. Un termen caracteristic industriei IT, apărut în anii ’60 și utilizat întâia oară de IBM, multitasking-ul presupune încercarea de a rezolva două sau mai multe sarcini în același timp, trecerea rapidă și haotică de la o sarcină la alta. Dar care este impactul multitasking-ului asupra creierului nostru și ce preț trebuie să plătim pentru a fi atenți la mai multe lucruri în același timp? Articolul își propune să analizeze câteva din efectele negative ale multitasking-ului asupra creierului și a vieții noastre personale și profesionale. Totodată, vom aduce în discuție și câteva practici simple și eficiente care ne pot ajuta să reducem efectele negative ale multitasking-ului, un obicei de care ar trebui cu toții să scăpăm pentru a ne păstra integritatea psihică.

Anthony Wagner, profesor de psihologie la Universitatea Stanford, subliniază faptul că, deși multitasking-ul implică realizarea mai multor sarcini simultan, în realitate creierul uman nu poate efectua mai mult de o singură operație odată. Un termen mult mai potrivit ar fi, în opinia profesorului de la Stanford, „task switching“. Cu alte cuvinte, multitasking-ul ne forțează să ne cuplăm și să ne decuplăm mintea foarte rapid de la o activitate la alta. El este, de fapt, o modalitate de adaptare a creierului la ritmul alert al vieții în societatea actuală.

Considerat în zilele noastre un „must have“, multitasking-ul a devenit ceva comun, un adevărat mod de viață. Se vorbește chiar despre generația Multitasking (Generația M), alcătuită din tinerii expuși masiv la tehnologie, așa-zișii „supertaskers“.  Cu certitudine, fiecare dintre noi avem cel puțin două (sau mai multe) ferestre de internet deschise.

Fluxul continuu de mail-uri din Inbox se umple mereu, ferestrele de chat de pe Messenger, Whatsapp sau Skype te asaltează cu mesaje de la diverși oameni, iar telefonul sună, vibrează sau luminează, distrăgându-ți în mod repetat atenția. Dar care este impactul multitasking-ului asupra creierului nostru și ce preț trebuie să plătim pentru a fi atenți la mai multe lucruri în același timp? Un studiu foarte interesant de la Universitatea Stanford a demonstrat că persoanele multitasking sunt mai puțin organizate și întâmpină dificultăți în a face diferența între aspectele relevante și irelevante ale unei sarcini de lucru. Anthony Wagner, profesor de psihologie al acestei universități și director al Stanford Memory Laboratory, a participat la un studiu desfășurat pe o perioadă de peste 10 ani privind legătura strânsă între multitasking și domeniul cognitiv.  Concluzia cercetării este aceea că persoanele care recurg la multitasking vor suferi în timp de tulburări cognitive. Oamenii nu pot funcționa ca niște computere, ei având o capacitate limitată de a avea gânduri diferite în mod simultan. Cu cât încercăm să facem mai multe lucruri odată, cu atât obținem rezultate mai puține și mai puțin calitative. Eficiența superproductivității cu ajutorul multitasking-ului este, așadar, o iluzie.

Vom analiza în continuare câteva din efectele negative ale multitasking-ului asupra creierului și a vieții noastre personale și profesionale:

  • tulburări de memorie (mai ales memoria pe termen scurt)
  • creșterea riscului de eșec și scăderea productivității cu până la 40%
  • scăderea calității muncii
  • deficit de atenție
  • lipsa energiei și oboseală intelectuală
  • lipsa creativității și afectarea gândirii de tipul “out of the box”
  • provocarea unor blocaje mentale care încetinesc procesul de finalizare al sarcinilor de lucru
  • modificări ale structurii și funcției cerebrale, care afectează învățarea, orientarea și memoria
  • evitarea situațiilor în care stimuli lipsesc (dependența de tehnologie)
  • dificultatea relaxării
  • probleme în comunicare și conectare cu alte persoane
  • nervozitate, irascibilitate, anxietate și chiar depresie
  • creșterea nivelului de cortisol, hormonul stresului, precum și al adrenalinei, numită și hormonul „luptă-sau-fugi“
  • scăderea coeficientului de inteligență (conform unui studiu efectuat de Universitatea din Londra)
  • superficialitate în îndeplinirea sarcinilor de lucru.

Există, din fericire, câteva practici simple și eficiente care ne pot ajuta să reducem efectele negative ale multitasking-ului. Dintre acestea, menționăm:

  • limitarea tab-urilor din browser la maxim două
  • acordarea 100% a atenției unei singure sarcini de lucru timp de 20 de minute
  • evitarea verificării mail-urilor și a mesajelor pe telefon la începutul zilei (un început strategic al fiecărei zile, concentrarea pe propria persoană pentru a da tonul zilei într-o notă pozitivă)
  • verificarea mail-urilor o dată la câteva ore
  • evitarea întreruperilor (ar fi de preferat să dezactivăm notificările de la email și alertele pentru mesaje și aplicații pe telefon)
  • prioritizarea celor mai importante sarcini (se recomandă începerea activității cu cele mai dificile task-uri)
  • curățarea spațiului de lucru, evitarea clutter-ului și a dezorganizării atât în spațiul fizic, cât și în cel virtual
  • alternarea activităților pentru a permite odihna activă a creierului
  • folosirea tehnicii pașilor mărunți.

În concluzie, multitasking-ul este, în opinia noastră, un obicei căruia ar trebui să învățăm să îi punem capăt. Oamenii nu pot fi multitasking și cu puțină (sau multă) voință și răbdare ne putem proteja integritatea psihică. Noi nu am fost concepuți să fim roboți, calculatoare sau procesoare. Multitasking-ul este o abilitate aparentă, un mit, iar prețul pe care trebuie să îl plătim crezând în el este mult prea mare.

Bibliografie

evolvetoday.ro/multitasking/

Liceul Teoretic I.C. Brătianu, Hațeg (Hunedoara)

 Multi tasking