vineri, 17 decembrie 2021

Brazii în poezii și fotografii

 Bradul a fost elementul care ne-a adus din nou împreună, pe noi elevii de la Palatul Copiilor de la cercurile Cenaclu literar/ Teatru și Foto- Cine Club împreună cu doamnele profesor Alina Șandru și Mihaela Buculei.

Cum Sărbătorile de iarnă nu pot fi imagine fără prezenţa unui brad, mirosul specific de  cetină proaspătă, de globurile şi luminiţele care  fac din acesta  un simbol cu care se identifică însăşi iarna,  am ales să îl omagiem și noi prin versuri, gânduri, imagini.

Acestea sunt micile, dar ineditele (credem noi! ) noastre  }daruri~  de care, vă invităm să vă bucurați cu drag!

 FAMILIA

 BUCURIE, PACE

 COLINDE, IISUS, CĂLDURĂ

 DARURI, ZÂMBETE, AȘTEPTARE, ALB

 ÎMPREUNĂ, ÎMBRĂȚIȘĂRI,ÎNCURAJARE,

 ARMONIE,AMINTIRI

 MAGIC!











prof. coordonatori: Alina Șandru și Mihaela Buculei


luni, 13 decembrie 2021

AUDIO “IDEI ŞI OAMENI” – MIHAELA BUCULEI, JURNALIST ȘI PROFESOR LA PALATUL COPIILOR SUCEAVA: „LECȚIILE INSPIRAȚIONALE PUN LA ÎNCERCARE ȘI CREATIVITATEA PROFESORULUI”

 În dialog cu jurnalista Iulia Sîrghi-Covalciuc a fost jurnalista și profesoara Mihaela Buculei, împreună cu copiii înscriși la cercul redacție-presă-radio-TV de la Palatul Copiilor Suceava.

Am discutat despre activități frumoase organizate acolo, dar și despre cariera de profesor care ar trebui să fie mai degrabă o vocație.

„Astăzi am venit însoțită de câteva eleve de ale mele și cred că ideile mele vor și ideilor la un moment dat. Lecțiile bune se presupun a fi cele care se desfășoară după o programă, lecțiile inspiraționale însă pun la încercare și creativitatea profesorului și când spun acest lucru mă refer la ce poate să aducă un profesor pe lângă ceea ce se găsește în acel plan educațional. La Palatul Copiilor educația înseamnă mai mult dezvoltarea unor abilități ale copiilor dincolo de ceea ce învață ei la școală, noi profesorii de la Palatul Copiilor trebuie să ne facem propriile programe și nu este deloc ușor”, a spus Mihaela Buculei.

Cercul Foto Cineclub oferă copiilor interesați oportunitatea de a descoperi lumea prin obiectivul aparatului foto, educând gustul tinerilor pentru frumos, familiarizându-i cu aparatura fotografică și cu tehnicile de prelucrarea a imaginii.

La cercul de Redacție, presă, Radio, Tv învață să folosescă un mijloc de informare, să discearnă adevărul de ficțiune, să redacteze și să accepte informația.

În emisiunea “Idei și Oameni” au fost prezente și elevele Ilinca Bivolaru, Naomi Hrihorciuc, Antonia Gherghelas și Eliza Ciuhan cu care am discutat despre România, despre drepturile copiilor și educație.

Coordonator Cerc Redacție Presă Radio/TV,

prof. Buculei Mihaela


Mai mult: aici


sâmbătă, 27 noiembrie 2021

Sărbătoarea Întâlnirii de Decembrie

           Într-o atmosferă plăcută și încărcată de emoții elevii de la cercurile Cenaclu literar / Teatru alături de cei de la Redacție presă, radio,TV / Foto , ghidați de doamnele profesoare Alina Șandru și Mihaela Buculei am marcat evenimentele lunii decembrie printr-o întâlnire benefică, relaxantă, ludică.

Prima parte a fost dedicată zilei  de 1 Decembrie și pornind de la semnificația acesteia: ,,un simbol al unității românilorʺ am adus în centrul atenției numele unora dintre românii care au contribuit la dezvoltarea științei, tehnologiei, artelor. Am povestit despre Ștefan cel Mare, Mihai Viteazu și rolul lor în istorie, despre matematică și Grigore Moisil, despre aviație și Aurel Vlaicu. Din domeniul artei am menționat numele lui Brâncuși, Nicolae Grigorescu,  Enescu și Ciprian Porumbesacu, din medicină am aflat mai multe despre Victor Babeș si Ion Cantacuzino. Unii dintre noi am recitat din Mihai Eminescu, Tudor Arghezi,  sau am citat din Ion Creangă. Nu am putut să nu fim mândri când am povestit despre Nadia Comăneci sau Gică Hagi.

Fiind luna darurilor am ales să trimitem tuturor un gând bun, o mulțumire, o rugăciune.

În partea a doua a Sărbătorii Întâlnirii de Decembrie am ales activități care să ne inspire pentru a petrece momente frumoase și pentru a rămâne cu amintiri magice, amintiri cu sclipici.

Pornind de la ideea unui calendar de Advent am trăit experiențe pline de surprize, distractive. Adventul reprezintă o tradiție creștină al cărei nume provine din latină și înseamnă a veni; este despre a ne pregăti pentru ziua de Crăciun, de a intra într-o stare de sărbătoare și de a ne conecta unii cu alții făcând lucruri frumoase împreună.

Calendarul de Advent inițiat și realizat de noi s-a dovedit a fi provocator prin activitățile pe care fiecare dintre noi le-a propus. Spre exemplu, pentru una dintre zile, sarcina a fost să scriem cât mai multe cuvinte legate de Crăciun, o alta -  să citim și să aflăm  cum este  sărbătorit   în alte părți ale lumii. Cea mai atractivă ni s-a părut tuturor aceea de a participa împreună cu familia la o ședință foto pe această temă. Am reușit împreună să completăm cele 24 de bilețele și  le- am ales și câte un simbol.

 Ne-am încărcat cu spiritul Crăciunului printr-o stare de bine, prin joc, prin zâmbet, ne-am alimentat emoția așteptării și ne-am pregătit pentru Nașterea pruncului Iisus, miracol pe care îl trăim cu bucurie în fiecare zi din Decembrie.

Sărbătoarea  Întâlnirii de Decembrie a fost una pe care am făcut-o unii cu alții și unii pentru alții! Toți am dăruit și am primit zâmbete și dragoste.

 








Au consemnat: un grup de elevi și două doamne profesoare empatici, bucuroși de Decembrie!

Organizatori, prof. Alina Șandru, prof. Mihaela Buculei


luni, 22 noiembrie 2021

Expoziția profesorilor de arte plastice

La expoziția profesorilor de Artă Plastică și Vizuală, din județul Suceava," Dascăl și artist", organizată în această toamnă la Galeria de Artă Rădăuți, au reprezentat Palatul Copiilor Suceava profesorii Petronela Rusu, Cristina Hreamătă Macoveiciuc și elevele Mălina Rusu, Petruța Hojbotă și Ștefania Miruna Poamăneagră.












joi, 3 iunie 2021

Efectele multitasking-ului asupra vieții personale și profesionale

În contextul digitalizării educației, iminența multitasking-ului în rândul profesorilor și al elevilor devine tot mai mare. Un termen caracteristic industriei IT, apărut în anii ’60 și utilizat întâia oară de IBM, multitasking-ul presupune încercarea de a rezolva două sau mai multe sarcini în același timp, trecerea rapidă și haotică de la o sarcină la alta. Dar care este impactul multitasking-ului asupra creierului nostru și ce preț trebuie să plătim pentru a fi atenți la mai multe lucruri în același timp? Articolul își propune să analizeze câteva din efectele negative ale multitasking-ului asupra creierului și a vieții noastre personale și profesionale. Totodată, vom aduce în discuție și câteva practici simple și eficiente care ne pot ajuta să reducem efectele negative ale multitasking-ului, un obicei de care ar trebui cu toții să scăpăm pentru a ne păstra integritatea psihică.


Anthony Wagner, profesor de psihologie la Universitatea Stanford, subliniază faptul că, deși multitasking-ul implică realizarea mai multor sarcini simultan, în realitate creierul uman nu poate efectua mai mult de o singură operație odată. Un termen mult mai potrivit ar fi, în opinia profesorului de la Stanford, „task switching“. Cu alte cuvinte, multitasking-ul ne forțează să ne cuplăm și să ne decuplăm mintea foarte rapid de la o activitate la alta. El este, de fapt, o modalitate de adaptare a creierului la ritmul alert al vieții în societatea actuală.

Considerat în zilele noastre un „must have“, multitasking-ul a devenit ceva comun, un adevărat mod de viață. Se vorbește chiar despre generația Multitasking (Generația M), alcătuită din tinerii expuși masiv la tehnologie, așa-zișii „supertaskers“.  Cu certitudine, fiecare dintre noi avem cel puțin două (sau mai multe) ferestre de internet deschise.

Fluxul continuu de mail-uri din Inbox se umple mereu, ferestrele de chat de pe Messenger, Whatsapp sau Skype te asaltează cu mesaje de la diverși oameni, iar telefonul sună, vibrează sau luminează, distrăgându-ți în mod repetat atenția. Dar care este impactul multitasking-ului asupra creierului nostru și ce preț trebuie să plătim pentru a fi atenți la mai multe lucruri în același timp? Un studiu foarte interesant de la Universitatea Stanford a demonstrat că persoanele multitasking sunt mai puțin organizate și întâmpină dificultăți în a face diferența între aspectele relevante și irelevante ale unei sarcini de lucru. Anthony Wagner, profesor de psihologie al acestei universități și director al Stanford Memory Laboratory, a participat la un studiu desfășurat pe o perioadă de peste 10 ani privind legătura strânsă între multitasking și domeniul cognitiv.  Concluzia cercetării este aceea că persoanele care recurg la multitasking vor suferi în timp de tulburări cognitive. Oamenii nu pot funcționa ca niște computere, ei având o capacitate limitată de a avea gânduri diferite în mod simultan. Cu cât încercăm să facem mai multe lucruri odată, cu atât obținem rezultate mai puține și mai puțin calitative. Eficiența superproductivității cu ajutorul multitasking-ului este, așadar, o iluzie.

Vom analiza în continuare câteva din efectele negative ale multitasking-ului asupra creierului și a vieții noastre personale și profesionale:

  • tulburări de memorie (mai ales memoria pe termen scurt)
  • creșterea riscului de eșec și scăderea productivității cu până la 40%
  • scăderea calității muncii
  • deficit de atenție
  • lipsa energiei și oboseală intelectuală
  • lipsa creativității și afectarea gândirii de tipul “out of the box”
  • provocarea unor blocaje mentale care încetinesc procesul de finalizare al sarcinilor de lucru
  • modificări ale structurii și funcției cerebrale, care afectează învățarea, orientarea și memoria
  • evitarea situațiilor în care stimuli lipsesc (dependența de tehnologie)
  • dificultatea relaxării
  • probleme în comunicare și conectare cu alte persoane
  • nervozitate, irascibilitate, anxietate și chiar depresie
  • creșterea nivelului de cortisol, hormonul stresului, precum și al adrenalinei, numită și hormonul „luptă-sau-fugi“
  • scăderea coeficientului de inteligență (conform unui studiu efectuat de Universitatea din Londra)
  • superficialitate în îndeplinirea sarcinilor de lucru.

Există, din fericire, câteva practici simple și eficiente care ne pot ajuta să reducem efectele negative ale multitasking-ului. Dintre acestea, menționăm:

  • limitarea tab-urilor din browser la maxim două
  • acordarea 100% a atenției unei singure sarcini de lucru timp de 20 de minute
  • evitarea verificării mail-urilor și a mesajelor pe telefon la începutul zilei (un început strategic al fiecărei zile, concentrarea pe propria persoană pentru a da tonul zilei într-o notă pozitivă)
  • verificarea mail-urilor o dată la câteva ore
  • evitarea întreruperilor (ar fi de preferat să dezactivăm notificările de la email și alertele pentru mesaje și aplicații pe telefon)
  • prioritizarea celor mai importante sarcini (se recomandă începerea activității cu cele mai dificile task-uri)
  • curățarea spațiului de lucru, evitarea clutter-ului și a dezorganizării atât în spațiul fizic, cât și în cel virtual
  • alternarea activităților pentru a permite odihna activă a creierului
  • folosirea tehnicii pașilor mărunți.

În concluzie, multitasking-ul este, în opinia noastră, un obicei căruia ar trebui să învățăm să îi punem capăt. Oamenii nu pot fi multitasking și cu puțină (sau multă) voință și răbdare ne putem proteja integritatea psihică. Noi nu am fost concepuți să fim roboți, calculatoare sau procesoare. Multitasking-ul este o abilitate aparentă, un mit, iar prețul pe care trebuie să îl plătim crezând în el este mult prea mare.

Bibliografie

evolvetoday.ro/multitasking/

Liceul Teoretic I.C. Brătianu, Hațeg (Hunedoara)

 Multi tasking