joi, 3 iunie 2021

Efectele multitasking-ului asupra vieții personale și profesionale

În contextul digitalizării educației, iminența multitasking-ului în rândul profesorilor și al elevilor devine tot mai mare. Un termen caracteristic industriei IT, apărut în anii ’60 și utilizat întâia oară de IBM, multitasking-ul presupune încercarea de a rezolva două sau mai multe sarcini în același timp, trecerea rapidă și haotică de la o sarcină la alta. Dar care este impactul multitasking-ului asupra creierului nostru și ce preț trebuie să plătim pentru a fi atenți la mai multe lucruri în același timp? Articolul își propune să analizeze câteva din efectele negative ale multitasking-ului asupra creierului și a vieții noastre personale și profesionale. Totodată, vom aduce în discuție și câteva practici simple și eficiente care ne pot ajuta să reducem efectele negative ale multitasking-ului, un obicei de care ar trebui cu toții să scăpăm pentru a ne păstra integritatea psihică.


Anthony Wagner, profesor de psihologie la Universitatea Stanford, subliniază faptul că, deși multitasking-ul implică realizarea mai multor sarcini simultan, în realitate creierul uman nu poate efectua mai mult de o singură operație odată. Un termen mult mai potrivit ar fi, în opinia profesorului de la Stanford, „task switching“. Cu alte cuvinte, multitasking-ul ne forțează să ne cuplăm și să ne decuplăm mintea foarte rapid de la o activitate la alta. El este, de fapt, o modalitate de adaptare a creierului la ritmul alert al vieții în societatea actuală.

Considerat în zilele noastre un „must have“, multitasking-ul a devenit ceva comun, un adevărat mod de viață. Se vorbește chiar despre generația Multitasking (Generația M), alcătuită din tinerii expuși masiv la tehnologie, așa-zișii „supertaskers“.  Cu certitudine, fiecare dintre noi avem cel puțin două (sau mai multe) ferestre de internet deschise.

Fluxul continuu de mail-uri din Inbox se umple mereu, ferestrele de chat de pe Messenger, Whatsapp sau Skype te asaltează cu mesaje de la diverși oameni, iar telefonul sună, vibrează sau luminează, distrăgându-ți în mod repetat atenția. Dar care este impactul multitasking-ului asupra creierului nostru și ce preț trebuie să plătim pentru a fi atenți la mai multe lucruri în același timp? Un studiu foarte interesant de la Universitatea Stanford a demonstrat că persoanele multitasking sunt mai puțin organizate și întâmpină dificultăți în a face diferența între aspectele relevante și irelevante ale unei sarcini de lucru. Anthony Wagner, profesor de psihologie al acestei universități și director al Stanford Memory Laboratory, a participat la un studiu desfășurat pe o perioadă de peste 10 ani privind legătura strânsă între multitasking și domeniul cognitiv.  Concluzia cercetării este aceea că persoanele care recurg la multitasking vor suferi în timp de tulburări cognitive. Oamenii nu pot funcționa ca niște computere, ei având o capacitate limitată de a avea gânduri diferite în mod simultan. Cu cât încercăm să facem mai multe lucruri odată, cu atât obținem rezultate mai puține și mai puțin calitative. Eficiența superproductivității cu ajutorul multitasking-ului este, așadar, o iluzie.

Vom analiza în continuare câteva din efectele negative ale multitasking-ului asupra creierului și a vieții noastre personale și profesionale:

  • tulburări de memorie (mai ales memoria pe termen scurt)
  • creșterea riscului de eșec și scăderea productivității cu până la 40%
  • scăderea calității muncii
  • deficit de atenție
  • lipsa energiei și oboseală intelectuală
  • lipsa creativității și afectarea gândirii de tipul “out of the box”
  • provocarea unor blocaje mentale care încetinesc procesul de finalizare al sarcinilor de lucru
  • modificări ale structurii și funcției cerebrale, care afectează învățarea, orientarea și memoria
  • evitarea situațiilor în care stimuli lipsesc (dependența de tehnologie)
  • dificultatea relaxării
  • probleme în comunicare și conectare cu alte persoane
  • nervozitate, irascibilitate, anxietate și chiar depresie
  • creșterea nivelului de cortisol, hormonul stresului, precum și al adrenalinei, numită și hormonul „luptă-sau-fugi“
  • scăderea coeficientului de inteligență (conform unui studiu efectuat de Universitatea din Londra)
  • superficialitate în îndeplinirea sarcinilor de lucru.

Există, din fericire, câteva practici simple și eficiente care ne pot ajuta să reducem efectele negative ale multitasking-ului. Dintre acestea, menționăm:

  • limitarea tab-urilor din browser la maxim două
  • acordarea 100% a atenției unei singure sarcini de lucru timp de 20 de minute
  • evitarea verificării mail-urilor și a mesajelor pe telefon la începutul zilei (un început strategic al fiecărei zile, concentrarea pe propria persoană pentru a da tonul zilei într-o notă pozitivă)
  • verificarea mail-urilor o dată la câteva ore
  • evitarea întreruperilor (ar fi de preferat să dezactivăm notificările de la email și alertele pentru mesaje și aplicații pe telefon)
  • prioritizarea celor mai importante sarcini (se recomandă începerea activității cu cele mai dificile task-uri)
  • curățarea spațiului de lucru, evitarea clutter-ului și a dezorganizării atât în spațiul fizic, cât și în cel virtual
  • alternarea activităților pentru a permite odihna activă a creierului
  • folosirea tehnicii pașilor mărunți.

În concluzie, multitasking-ul este, în opinia noastră, un obicei căruia ar trebui să învățăm să îi punem capăt. Oamenii nu pot fi multitasking și cu puțină (sau multă) voință și răbdare ne putem proteja integritatea psihică. Noi nu am fost concepuți să fim roboți, calculatoare sau procesoare. Multitasking-ul este o abilitate aparentă, un mit, iar prețul pe care trebuie să îl plătim crezând în el este mult prea mare.

Bibliografie

evolvetoday.ro/multitasking/

Liceul Teoretic I.C. Brătianu, Hațeg (Hunedoara)

 Multi tasking

miercuri, 9 septembrie 2020

„Întoarceți-vă la lucrurile simple!”

Sud-coreeanul Kim Ung-Yong este omul cu cel mai ridicat coeficient de inteligenţă de pe pământ la ora actuală, fiind trecut în Guinness Book World of Records cu un IQ de 210 unități (fizicianul englez Stephen Hawking avea 160).

Asiaticul nostru a vorbit de la 6 luni, la 3 ani citea cursiv (japoneză, engleză, germană – pentru învăţarea unei limbi străine având nevoie de aproximativ 30 de zile). La 4 ani rezolva integrale şi calcule diferenţiale, scria poezii şi era, de asemenea, un pictor remarcabil.

A fost ca student invitat la Universitatea de Fizică din Hanyang, unde a audiat cursuri de la vârsta de 4 ani până la 7 ani. În 1970, la vârsta de 8 ani, a fost invitat în Statele Unite la NASA, unde a terminat studiile universitare. În 1974, a început activitatea sa de cercetare la NASA și a continuat această activitate până în 1978, când… s-a întors acasă, în Coreea de Sud.

Aici şi-a echivalat, într-un singur an, toate studiile şi s-a angajat… asistent universitar la o facultate din provincie. Întrebat de ziarişti de ce a făcut acest gest, Kim Ung-Yong a dat un răspuns uluitor, care, poate, echivalează cu cea mai mare descoperire pe care o pot face oamenii: „Poți avea o capacitate intelectuală mare, poți fi genial la matematică și să ai abilități lingvistice de necontestat, dacă eșuezi la capitolul inteligență emoțională, dacă nu iubești și nu te iubește nimeni, nimic nu mai contează. Am fost sus, acolo unde majoritatea oamenilor vor să ajungă. Nu e nimic acolo. E pustiu. Întoarceți-vă la lucrurile simple”.

Kim Ung Yong s-a născut pe 7 martie 1963 în oraşul Gangneung, din Coreea de Sud, în familia profesorului Kim Soo-Sun. La 6 luni a început să vorbească şi să înveţe cu uşurinţă japoneză, chineză, engleză şi germană. Când a împlinit 4 ani, ştia pe de rost circa 2.000 de cuvinte în engleză şi germană.

La 5 ani, Yong scrisese două volume de poezie şi eseuri în coreeană şi chineză. Tatăl său a solicitat să poată să se înscrie la liceu.

Realizările sale intelectuale au început să provoace curiozitatea jurnaliştilor, inclusiv a celor de la publicaţia «Look» care i-a dedicat un amplu articol.

Pe 2 noiembrie 1967, la vârsta de 5 ani, Kim Ung Yong a apărut la postul Fuji TV în Japonia și a uimit auditoriul, prin rezolvarea unor ecuații complicate. În timpul emisiunii, el a scris poezii în diferite limbi, inclusiv engleză, mandarină, spaniolă, vietnameză, tagalog, japoneză și coreeană.

La scurt timp, a fost introdus în Cartea Recordurilor cu cel mai înalt IQ, în valoare de 210.

A fost invitat să participe la cursurile de fizică ale Universităţii Hangyang, de la vârsta de 4 ani și până la 7 ani, când a ajuns în SUA, la NASA.

„Până la 18 ani mi-am dus viața ca o mașină – mă trezeam, rezolvam ecuația care îmi era atribuită zi de zi, mâncam, dormeam și așa mai departe. Altceva nu făceam, eram singur și nu aveam prieteni”

Sursa: Ziarul Lumina, https://ziarullumina.ro/intoarceti-va-la-lucrurile-simple-1-142752.html


luni, 31 august 2020

Educație în vreme de criză


În prezent, trăim coșmarul unei pandemii: coronavirus (COVID-19), o altă maladie din istoria lumii. Imaginea acestei pandemii este cu atât mai cutremurătoare cu cât din luna ianuarie 2020 până azi a ucis  peste 480.704 oameni.

”Pe site-ul Universității Politehnica din București este oferită următoarea definiție a Covid-19: „Noul coronavirus, apărut în 2019 (2019-nCoV), este un nou virus ce face parte din aceeași familie de virusuri care stau la baza sindromului respirator acut sever (SARS) și a  anumitor tipuri de răceală obișnuită. Denumirea Covid-19 vine de la termenii Corona, Virus și Disease (termenul englez pentru boală), iar numărul 19 se referă la anul în care au fost identificate primele cazuri, deci 2019.  CoV provine din aceeaşi familie de viruşi ca SARS (Sindromul Respirator Acut Sever), dar nu este acelaşi virus.” (Măsuri de prevenire și de monitorizare…. n.d.)

Fiindcă ființa umană, față de celelalte vietăți de pe pământ, este conștientă de moarte, atunci când se află într-o situație de criză excepțională manifestă reacții comportamentale și emoții foarte puternice, precum frica, panica sau furia. Specialiștii susțin că există două tipuri de panică, instaurată în urma unor tulburări psihice: panică individuală sau colectivă.  La începutul pandemiei, în luna ianuarie 2020, când fenomenul coronavirus abia se năștea, s-a instaurat panica individuală: fiecare individ și-a manifestat diferit comportamentul vizavi de această amenințare. Însă, pe măsură ce numărul de morți cauzate de noul coronavirus a început să crească, s-a instaurat panica colectivă. În astfel de situaţii de criză, comportamentul colectiv se manifestă ca un organism care acţionează ca răspuns la o ameninţare. Fiecare stat în parte și-a luat măsuri de protecție împotriva răspândirii acestui virus: a decretat starea de urgență, suspendând astfel și cursurile din școli:

”Most governments around the world have temporarily closed educational institutions in an attempt to contain the spread of the COVID-19 pandemic.” (Education: From disruption… n.d.)

Panica s-a accentuat din ce în ce mai tare. Pe lângă frica de a nu se îmbolnăvi de coronavirus, individul s-a temut că va muri de foame, că va rămâne fără resurse financiare, dat fiind faptul că economia a fost afectată semnificativ. De altfel, fiindcă boala se transmite prin contactul cu un bolnav, a fost impusă izolarea și autoizolarea oamenilor la domiciliu. Din cauza acestei pandemii, întreaga lume este supusă unor provocări inedite: să reziste din punct de vedere psihic autoizolării la domiciliu, trăind încontinuu cu frica de a nu contacta virusul și să se focuseze pe munca de acasă, prin intermediul mediului on-line.

În numai câteva săptămâni, valul de COVID-19 a influențat educația din întreaga lume, copiii și studenții fiind puternic afectați:

”As of March 13, the OECD estimated that over 421 million children are affected due to school closures announced or implemented in 39 countries. In addition, another 22 countries have announced partial „localized” closures. These risk-control decisions have led millions of students into temporary ‘home-schooling’ situations, especially in some of the most heavily impacted countries, like China, South Korea, Italy, and Iran.” (Gloria Tam, Diana El-Azar, 2020, 13/03)

Pe data de 19 martie 2020, UNESCO a publicat o listă de platforme care pot fi utilizate în timpul pandemiei și care joacă un rol deosebit de important în continuarea procesului de învățare.(Distance learning solutions. n.d.)

Primul caz de coronavirus a apărut în China, pe data de 17 noiembrie 2019. Ca măsură de protecție a societății împotriva acestei maladii mortale, după ce 4000 de persoane au fost infectate cu noul virus și 81 de persoane au decedat din această cauză (COVID-19 confirmed and death…, 2020), autoritățile din China au decis suspendarea cursurilor școlare în data de 27 ianuarie 2020, cu precizarea că acestea nu se vor relua mai devreme de 17 februarie 2020.(Xing, 2020)

Profesorii chinezi au fost împărțiți în două tabere: cei care au folosit platforme de învățare on-line, precum Zoom, și cei care, depășiți de complexitatea acestora, au utilizat aplicații care asigură comunicarea prin chat: WeChat, QQ și Zhi Xue Wang: ,,I haven’t used online platforms before for studies, and prefer to use real time communication to chat in QQ, even though I do think it’s very convenient,” says a Guangzhou-based teacher.”( Ekaterina Kologrivaya, Emma Shleifer, 2020). Autoritățile au pus la dispoziția cadrelor didactice platforma națională National Cloud-Platform for Educational Resources and Public Service.

La nivel național, chinezii au susținut că aceste metode au avut atât rezultate pozitive, reprezentând o soluție eficientă de învățare în condiții de criză excepțională, dar și rezultate nefavorabile, mediul on-line nefiind stăpânit de toți profesorii, respectiv copii și studenți: Hubei-based student Xiao Feng admits that “it took me so much time to understand how to use the platforms, and I’m the best student in the class.” (Ekaterina Kologrivaya, Emma Shleifer, 2020)

În Europa, situația a fost la fel ca cea din China, numai că aici școlile au fost închise mai târziu, dat fiind faptul că primele cazuri de persoane infectate cu COVID-19 de pe acest continent au fost declarate pe data de 21 februarie 2020 (în Italia), cu aproximativ 3 luni mai târziu decât în China. În Italia școlile s-au închis pe data de 5 martie anul curent, decizie luată la scurt timp și de autoritățile din Albania, Grecia, Cehia și România. Cele mai multe țări europene și-au întrerupt cursurile școlare până pe data de 16 martie 2020, ultimul stat care a urmat să aprobe această decizie fiind Marea Britanie, care a suspendat cursurile între 20-23 martie.

Modalitățile prin care sistemul educațional s-a menținut activ pe teritoriul Europei a constat în utilizarea unor aplicații internaționale care au asigurat comunicarea și interacțiunea (Allegro, Amazon, AliExpress, Bing, CDiscount, Classroom, Ebay, Facebook, Google, Rakuten, Zoom, Wish, Yahoo etc.), dar și în platforme naționale menite să fie utilizate în învățarea on-line pe timpul pandemiei: Skola za zivot (în Croația), Oktatas (Ungaria), Proedus (România), Viki (Slovacia), Remote Educational System (Turcia), Enseignement.be (Belgia), Ma classe à la maison (Franța), Digital Educational Material (Grecia), Nuovo Coronavirus webpage (Italia), epodreczniki.pl (Polonia), INTEF (Spania), Apoio à Escolas (Portugalia) etc. Pe lângă aceste platforme, unele state au oferit și lecții televizate pentru elevii din clasele terminale, care au susținut examenele naționale, difuzate pe programe de televiziune naționale: Teleșcoala în România, TV Moldova 1 în Republica Moldova, Educational Television – ERT2 channel (Grecia), TV channels (Serbia) etc.

În Africa, primul caz de coronavirus a fost depistat pe 14 februarie 2020, în Egipt. Pe data de 15 martie, președintele Africii de Sud a decis suspendarea cursurilor școlare pe o perioadă nedeterminată. Până la data de 7 aprilie 2020, acest virus a fost contactat de peste 10000 de persoane și a cauzat 500 de morți pe teritoriul Africii. Unele state africane au optat pentru învățarea on-line folosind platforme naționale create de Ministerele Educației: Apprendre à la maison (în Senegal), Kolibri Uganda (în Uganda), Ecole Numerique (Coasta de Fildeș), ePortal (Africa de Sud), Elearning (Egipt), It-Mohae (Palestina), Edunet (Tunisia), Vschool (Arabia Saudită), School-ly (Libia) etc.. Alte state difuzează cursuri televizate prin intermediul programelor de televiziune naționale: Télé Congo (în Congo), Yes TV (Maldive), Educational TV (Yemen), Télé-école (Senegal), GLTV (Ghana), Gambia Education TV (Gambia), Tele aulas(TV) (Angola) etc.

Cazurile de coronavirus declarate pe tot teritoriul Statelor Unite a depăşit jumătate de milion, înregistrându-se peste 18.700 de decese până la data de 11.04.2020. În ziua de 16 martie s-au închis școlile, cursurile urmând să se susțină on-line, folosindu-se site-uri (Learning Keeps Going, PreK-12 OER in Practice, #GoOpen, WeVideo) sau de aplicații educaționale, precum: Google Classroom, Canvas, SeeSaw, Clever, Class Dojo, Remind.

Statele americane s-au mobilizat în ceea ce privește continuarea procesului de învățare și au pus la dispoziția elevilor, studenților și profesorilor platforme elearning, așa cum au procedat toate celelalte continente. Aprende 2.0, Aprende en casa por TV y en Línea și TELEsecundaria sunt programe educaționale din Mexic, Aprendo en casa în Peru, Plan Ceibal în Uruguay, Cada Familia Una Escuela  program TV în Venezuela, Banco Internacional de Objetos Educacionais în Brazilia etc.” 

Elena-Mădălina Niculae, revista online 

https://iteach.ro/experientedidactice/cum-facem-educatie-pe-vreme-de-criza-exceptionala

vineri, 5 iunie 2020

Webinar „Lecțiile unui timp izolat” într-o zi specială: Ziua Învățătorului – 5 iunie

Mulțumim pentru timpul de calitate petrecut în această frumoasă zi!
La mulți ani, educatorilor!

„Jurnalul unui timp izolat” a ales oameni și fapte, cu irizări educaționale, care vor rămâne în amintirile document ale vremurilor tumultoase, pandemice.Viața din izolare, presărată cu tot felul de năluciri, ne-a aruncat în bătălii ce ne-au rănit sau, dimpotrivă, ne-au făcut mai puternici. Ne-am simțit blocați în făgașul călătoriei prin viață, am fost actori/spectatori ai unor „lecții”, pe care nu le putem uita vreodată. Pe câteva dintre ele le-am adunat aici. Sunt lecții despre rugăciune, viață, motivație, implicare, învățare, veșnicie, lacrimi și speranță, despre nevoia de a învinge, despre ceea ce lăsăm în urmă, într-o nevoie (permanentă) de educație și de învățare, solidaritate, omenie și responsabilitate.
Jurnalul timpului izolat poartă reperele stării de urgență și ale stării de alertă, reperele nevoii constante de educație, pe care elevi, părinți, profesori am reinventat-o în această perioadă.” 
Inspector Școlar I.S.J. Suceava,
Tatiana Vîntur







































vineri, 22 mai 2020

Ce face grupa mea?


În timp ce școala este închisă, profesorilor le lipsesc cu adevărat elevii și sunt sigur că și unora dintre aceștia le lipsesc școala și profesorii lor. Unei profesoare, i-au lipsit elevii ei atât de mult, încât a tricotat păpuși cu chipurile tuturor ca să îi aibă cu ea în această perioadă. Ce drăguț!!

O profesoară a tricotat 23 de păpuși ce îi reprezintă pe elevii ei.
(Text preluat de pe pagina „Stuff Dutch People Like - Lucruri care le plac olandezilor”)
Profesoarei, Ingeborg Meinster-Van der Duin, de la școala Dr. H.Bavinck din Haarlem, i-au lipsit elevii atât de mult, încât a decis să tricoteze marionete reprezentându-i pe toți 23 mergând cu asemănarea până la coafuri și pistrui!

Miss Ingeborg este profesoară la școala Bavinck din Haarlem. Școala a trebuit să se închidă datorită COVID-19 asemeni tuturor școlilor din întreaga lume.
Ea ne-a împărtășit ce a simțit: Totul mergea bine până când școala s-a închis. Asta m-a afectat mult. Copiii nu mai erau la școală. Și mi-e foarte dor de ei.
Au început să-i lipsească copii foarte mult. Într-o zi pe Pinterest, a văzut o păpușă tricotată. Fără niciun fel de lecții, a decis că va împleti fiecăruia dintre elevii săi câte o păpușă. Și chiar asta a făcut! A mers la serviciu și a făcut 23 de păpuși, câte una pentru fiecare dintre elevii ei.
I-au trebuit cam 3-4 ore pentru a finaliza fiecare păpușă. Fetele care purtau cardigane la școală, aveau la fel pe păpușă. Băieții care purtau pulovere, aveau pulovere.
S-a asigurat că fiecare elev care purta ochelari sau avea pistrui să fie la fel și în cazul păpușilor. Domnișoara profesoară nu a uitat niciun detaliu când a fost vorba de elevii și păpușile care îi reprezentau.
Când a terminat, le-a arătat elevilor și părinților o poză cu păpușile realizate. Fără a le pune nume, elevii și-au putut recunoaște cu ușurință propria păpușă. Nu le-a trebuit mult timp să-și identifice fiecare păpușa corespunzătoare din imagine.
Apoi, studenții au întrebat: Unde este domnișoara Ingeborg?
Așa că, domnișoara Ingeborg a petrecut câteva ore bune și s-a creat și pe ea pentru clasa ei de păpuși.
Domnișoarei Ingeborg și elevilor ei le-au plăcut atât de mult păpușile, încât ea va continua să le facă în fiecare an pentru elevii săi.
În curând, domnișoara Ingeborg își va putea vedea din nou elevii. Ei vor putea merge să-și ia lucrurile de la școală. Se vor revedea cu domnișoara Ingeborg care le va aduce păpușile. Copiii sunt atât de încântați să vadă păpușile în realitate.
Știam cu toții că profesorii sunt atât de uimitori cu eforturile lor zilnice, în special în aceste vremuri. Totuși această profesoară a tricotat 23 de păpuși ale fiecăruia dintre elevii ei pentru a le aduce un zâmbet pe chipuri. Este pur și simplu incredibil!

Cu dor de elevii din grupele cercului Cenaclu literar,
prof. Șandru Alina a tradus acest articol

sâmbătă, 9 mai 2020

Activitatea la Palatul Copiilor Suceava continuă în mediul online


"Activitatea la Palatul Copiilor Suceava continuă în mediul online. În cadrul unei întâlniri online a profesorilor cu directorul instituției, prof. Biatrice Choleva, s-au căutat și s-au găsit cele mai bune modalități virtuale de a continua activitatea și de a fi alături de elevi. S-arealizat platforma online a Palatului Copiilor, folosind aplicațiile G Suite for Education ca un tot unitar, sub domeniul instituției, pacosv.ro, pentru toți profesorii Palatului Copiilor. Prof. Ștefania Șoiman, administratorul rețelei online a palatului, a creat calea de acces online a tuturor profesorilor pe platforma Google Classroom (fiecare cadru didactic are acces cu contul nume.prenume@pacosv.ro), cu acces al elevilor la fiecare cerc din cadrul Palatului Copiilor.
Accesul la platformă se face individual, de către fiecare profesor și elev (părinte), pe baza unui cod trimis de profesorul coordonator.„Suntem încrezători că profesorii Palatului Copiilor Suceava, accesând platforma Google Classroom, pot realiza comunicarea în timp real profesor – elev, elev – elev, profesor – părinte. Deși nu există un standard despre cum poate funcționa Palatul Copiilor în această perioadă, conectarea socio-emoțională cu elevii, planificarea și urmărirea unor obiective de învățare minimale sunt lucruri importante pe care profesorii le pot realiza, chiar și cu resurse minimale. Scopul acestei perioade ar trebui să fie păstrarea legăturilor sociale și emoționale cu elevii, un rol important în acest sens avându-l părinții copiilor. Primul pas al nostru este comunicarea cu părinții, care trebuie să fie informați în legătură cu modalitățile de predare online și obiectivele de învățare în această perioadă”, a spus directorul Palatului Copiilor Suceava, prof. Biatrice Choleva.
Ca să vă faceți o idee despre cum funcționează virtual activitatea la Palatul Copiilor, vă dăm ca exemplu activitatea Cercului de Informatică, care s-a mutat pe platforma Google Classroom. Elevii înscriși la Cercul de Informatică pot intra în clasa virtuală Grupa începători / Grupa avansați / Grupa performanță pe baza unui cod furnizat de profesorul coordonator de cerc elevilor prin mesaj (SMS) sau e-mail.
Pentru a se conecta pe această platformă, trebuie ca fiecare elev să aibă un cont de g-mail, cu user-ul și parola lor sau a părinților.
Profesorii de la Palatul Copiilor Suceava au mai discutat în cadrul întâlnirii online de la finalul lunii aprilie despre modalitățile de comunicare online cu elevii, au prezentat exemple concrete aplicate în ultimele 7-8 săptămâni, unii dintre ei au împărtășit practici, soluții și preocupările principale pe care le au în această perioadă de pandemie, în care elevii stau acasă, dar trebuie să fie activi."


Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava: https://www.monitorulsv.ro/Local/2020-05-09/Activitatea-la-Palatul-Copiilor-Suceava-continua-in-mediul-online#ixzz6NReJFfkK
Follow us: @monitorulsv on Twitter | Monitorul.de.Suceava on Facebook