”Dragă Palat al Copiilor,
Tu, tărâm al visurilor și al poveștilor nesfârșite, unde râsul se împletește cu sunetul pașilor grăbiți spre noi aventuri, primește această scrisoare ca pe o îmbrățișare! Ești mai mult decât ziduri și săli largi – ești un colț de lume unde imaginația prinde aripi, unde culorile dansează pe hârtie și unde glasurile mici devin mari prin cântec, teatru și descoperire. Aici, sub acoperișul tău fermecat, poveștile se nasc la fiecare colț, mâinile migălesc visuri din hârtie și pânză, iar pașii dansează pe ritmuri de basm. Ești un loc unde copilăria își păstrează vraja, unde talentul prinde rădăcini și unde magia se învață ca o lecție de zi cu zi.
De la prima mea vizită la Palat, am fost impresionată de atmosfera primitoare și de diversitatea activităților propuse. Am identificat nu doar oportunități de dezvoltare și învățare, ci și o echipă de dascăli dedicați care ne ghidează cu pasiune și răbdare. Mi-am descoperit noi talente, mi-am îmbunătățit aptitudinile, am legat prietenii frumoase cu alți tineri entuziasmați. Fie că am explorat domenii artistice, științifice sau sportive, fiecare activitate m-a ajutat să cresc și să privesc lumea cu mai multă încredere.
Rămâi mereu același, dragă Palat al Copiilor – un loc în care visurile prind contur, unde pașii mici devin tot mai siguri, iar inimile învață să bată în ritmul pasiunii și al curajului. De aici plecăm mai încrezători, mai îndrăzneți, purtând în suflet culorile, sunetele și poveștile ce ne-au crescut. Oricât de departe ne vor duce drumurile, știm că undeva, între zidurile tale pline de magie, va exista o parte din noi. Iar când vom reveni, fie și numai în gând, te vom găsi la fel de cald, de primitor, de plin de speranțe gata să prindă aripi. Cu recunoștință și dor, Cei care au crescut sub acoperișul tău fermecat!”
Coordonator proiect,
director prof. Aneculăesei Daniel
