miercuri, 16 ianuarie 2019

Ziua Culturii Naţionale marcată la Palatul Copiilor Suceava





Pentru a marca Ziua Culturii Naţionale şi împlinirea a 169 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu, elevii de la cercul Foto cineclub, coordonaţi de prof. Mihaela Buculei au participat astăzi, 15 ianuarie la manifestările organizate de Societatea Scriitorilor Bucovineni. Acestea au debutat la statuia lui Mihai Eminescu din vecinătatea Teatrului Municipal Matei Vişniec, cu depuneri de coroane şi jerbe după care au urmat discursurile reprezentanţilor mai multor instituţii de cultură din Suceava.
Preşedinta Societăţii Scriitorilor Bucovineni, Carmen Veronica Steiciuc a făcut referire şi la Festivalul Literar „Mihai Eminescu” care a ajuns anul acesta la ediţia a XXVIII-a şi se va desfăşura, în zilele de 16 şi 17 ianuarie, la Suceava, Putna şi Călineşti-Cuparencu (comuna Şerbăuţi). Deschiderea festivalului va avea loc miercuri, 16 ianuarie, la ora 10:00, la Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera”, în sala „Elena Greculesi”, unde vor avea loc dezbateri, colocvii, recitaluri de poezie şi muzică, lansări de carte, precum şi alte manifestări culturale dedicate poetului Mihai Eminescu. Tot la Biblioteca Bucovinei va avea loc prezentarea Revistei „Bucovina Literară”, nr. 11-12/2018. În cadrul manifestării de miercuri, 16 ianuarie, la ora 19.00, sucevenii pot urmări, la Teatrul Municipal „Matei Vişniec”, comedia „Noapte bună, tăticule” de Jean Poiret, regia Alexandru Grecu.
Un moment aparte în cadrul manifestării l-a constituit recitarea unei poezii foarte cunoscută din lirica eminesciană, şi anume Doina, de către eleva Sabrina Giulia Macoveiciuc membră a cercului  foto cineclub.
Toţi cei prezenţi au fost încântaţi de felul în care Sabrina dar şi colega ei, Adela Şulea invitată de organizatori, au recitat versuri scrise de Mihai Eminescu.
Acţiunile elevilor au continuat la Palatul Copiilor unde aceştia au recitat şi au vorbit despre viaţa şi opera poetului neamului românesc, Mihai Eminescu. Începând cu anul 2011, de ziua poetului Mihai Eminescu este sărbătorită "Ziua Culturii Naţionale", în urma unei legi promulgate la 6 decembrie 2010.

Câteva date despre viaţa şi opera lui Mihai Eminescu
Eminovici Mihai, născut la 15 ianuarie 1850, era cel de-al şaptelea din cei unsprezece copii ai unui mic boier, Gheorghe Eminovici, şi ai Ralucăi Eminovici, născută Juraşcu.
Debutul literar
A debutat literar în 1866, în revista Familia a lui Iosif Vulcan, iar, convins de acesta, Eminovici a devenit Mihai Eminescu şi sub acest nume a trăit şi a scris literatură şi a lucrat ca jurnalist.
Ani boemi
Din 1866 şi până în 1869, a călătorit prin Transilvania până în Bucureşti, prilej cu care a cunoscut realitatea românească, cu oameni şi obiceiuri.
În 1867, s-a angajat ca sufleor şi copist de roluri în trupa lui Iorgu Caragiale, ulterior devenind sufleor şi copist la Teatrul Naţional din Bucureşti, unde l-a cunoscut pe I. L. Caragiale. Cu această trupă a mers în turnee, continuând să publice poezie şi proză şi să facă traduceri. În 1868 începea proiectul de roman "Geniu Pustiu".
Viena şi Berlin
Între 1869 şi 1872 a fost student la Viena, mai precis "auditor extraordinar" la facultăţile de filosofie şi drept. Aici se va împrieteni cu Ioan Slavici şi o va cunoaşte pe Veronica Micle. Totodată, a început să colaboreze la publicaţia Convorbiri literare. Între anii 1872 şi 1874 a fost student "extraordinar" la filosofie, la Berlin, cu o bursă acordată de cenaclul Junimea, dar nu s-a prezentat la examene.
În septembrie 1874 era numit director al Bibliotecii Centrale din Iaşi, iar Eminescu preda şi logică, la Institutul academic, în locul lui A. D. Xenopol.
În 1875, rămas fără slujbă, Eminescu a primit postul de corector şi redactor al părţii neoficiale la Curierul de laşi, unde numeroase rubrici erau realizate de el fără semnătură. A frecventat cu regularitate şedinţele Junimii, unde l-a introdus şi pe Ion Creangă. Tot în această perioadă s-a îndrăgostit de Veronica Micle.
În 1877, era invitat să intre în redacţia ziarului Timpul, iar Eminescu a părăsit Iaşiul şi a venit la Bucureşti, unde s-a dedicat gazetăriei. În 1880 era redactor-şef al publicaţiei. Din această perioadă datează unele dintre marile lui poeme, precum "Scrisorile" şi "Luceafărul".
Pe 6 august 1879 a murit Ştefan Micle, iar văduva acestuia, Veronica, a venit la Bucureşti, şi-au făcut planuri de căsătorie, la care poetul a renunţat în anul următor.
În ianuarie 1883, Eminescu a fost internat pentru o vreme în spital, cu diagnosticul de "manie acută", starea sănătăţii lui fiind precară de foarte mulţi ani. Potrivit mai multor specialişti, printre care şi criticului Nicolae Manolescu, Eminescu suferea de psihoză maniaco-depresivă. În toamna anului 1883, Eminescu era trimis la un sanatoriu din Viena. În primăvara anului următor, Eminescu s-a întors la Iaşi, dar în noiembrie era internat în Spitalul Sfântul Spiridon din oraş.
Moartea
Mihai Eminescu a murit pe 15 iunie 1889, în sanatoriul doctorului Şuţu din strada Plantelor din Bucureşti, unde oscilase, tragic, între perioade de aparentă sănătate şi episoade de revenire a bolii.
În 1948 era ales, post-mortem, membru al Academiei Române.
Opera literară
Creaţia literară a lui Mihai Eminescu este una vastă, impresionantă, cuprinzând de la poezie la traduceri din limbi străine, piese de teatru, încercări beletristice. Aparţinând unui romantism literar relativ întârziat, opera sa poetică a fost influenţată şi de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de marile sisteme de gândire ale romantismului, dar şi de teoriile lui Arthur Schopenhauer şi Immanuel Kant.
Insolit
Ca un element insolit, potrivit World Records Academy, "Luceafărul" lui Mihai Eminescu este cel mai lung poem de dragoste. "Poemul poate fi simplu descris (pentru generaţia YouTube de astăzi...) drept o combinaţie între "Pe aripile vântului/ Gone with the Wind" (dramă romantică), "Star Trek" (conţine divertisment SF) şi "Love Story" (poemul este unul dintre cele mai romantice şi se încheie cu o dramă) - toate amestecate, ceea ce înseamnă că este un poem romantic, dar şi unul modern, al mileniului al treilea", notează cei de la WRA.
Şi tot ca un element insolit, opera lui Mihai Eminescu devine, de pe 15 ianuarie 2019, aplicaţie pentru telefonul mobil, în urma unui proiect al cărui rezultat este lansat la Ateneul Român din Bucureşti, de Academia Română, cu prilejul Zilei Culturii Naţionale. Opera eminesciană va fi disponibilă, în regim gratuit şi într-un format compatibil cu telefoanele inteligente, în magazinele App Store şi Google Play, notează cei de la Academia Română într-un comunicat.
"Academia Română şi-a asumat urgenţa refacerii punţilor dintre marii întemeietori ai culturii române moderne şi societate, idee asumată de către echipa de proiect. Astfel, aplicaţia «Mihai Eminescu, întreaga operă» pentru telefoanele inteligente reprezintă a doua mare relansare a Operei eminesciene după seria tipărită de-a lungul ultimului secol de către Academia Română. În România, în momentul de faţă, peste jumătate dintre locuitori utilizează terminale telefonice inteligente, marea majoritate a acestora fiind tineri", se arată în comunicat.
Aplicaţia "Mihai Eminescu, întreaga operă" are ca scop apropierea tineretului de "omul deplin al culturii române" prin intermediul tehnicilor de comunicare moderne. În acelaşi timp, opera este utilă şi persoanelor de specialitate, punând la dispoziţia acestora un bogat instrumentar bio-bibliografic, susţin realizatorii programului.

                                                                          Prof. Mihaela Buculei
                                                                           Foto Antonia Gherghelaş